Coltul Capsunarului : Your Submission

De putine ori se intampla sa deschizi mailul si sa citesti urmatoarele:

"Dear Colleague,

I am pleased to tell you that your work has now been accepted for
publication in the Journal *********.

Comments from the Editor and Reviewers (if applicable) can be found below.

Thank you for submitting your work to this journal.

With kind regards

************
Editor in Chief, Journal **********"

Pensionarii şi bugetarii trebuie să sufere pentru că politicienii au refuzat reformele

Multe investiţii străine de miliarde au ocolit România. Au fost ratate astfel zeci de mii de slujbe şi mari contribuţii la buget. În plus, statul derulează sute de contracte scumpe şi inutile, iar evaziunea fiscală face ravagii. Peste 7 milioane de oameni nu ar aştepta cu spaimă 1 iunie dacă aceste domenii ar fi fost administrate corect.

În 2009 Mercedes a scos România din cărţi pentru construirea unei fabrici de autovehicule, deoarece a considerat că infrastructura din Ungaria este incomparabil mai bună. Investiţia urma să aibă o valoare de 800 milioane euro, iar fabrica să creeze slujbe pentru 2.500 de oameni. „Sunt unul dintre oamenii care au fost implicaţi în discuţiile referitoare la venirea Mercedes-Benz în România. Vă spun că, dacă am fi avut infrastructură, nu am fi pierdut investiţia", a afirmat la acel moment Constantin Stroe, preşedintele ACP. Venirea Mercedes ar mai fi generat câteva mii de posturi. În Transilvania, doi potenţiali furnizori ai Nokia s-au răzgândit şi au ocolit regiunea Cluj. La sfârşitul anului 2007 au ajuns la faţa locului reprezentanţii companiei chineze BYD şi cei ai companiei scandinave Hansaprint. Fiecare a anunţat investiţii de câte 50 milioane euro. Firma BYD ar fi urmat să ridice o fabrică profilată pe producţia de acumulatori pentru Nokia. Hansaprint, cea mai mare întreprindere tipografică din zona Mării Baltice, ar fi urmat să ridice o tipografie care ar fi trebuit să producă pliante şi cutii pentru mobile. Ambii investitori au renunţat. Oficial, din cauza crizei. Neoficial, surse din cadrul administraţiei locale susţin că şi chinezii, şi balticii s-au arătat nemulţumiţi de infrastructura rutieră şi de cea aeroportuară din zonă.

Două piedici: gazul şi curentul electric

Starea proastă a infrastructurii, nu doar a celei rutiere, a determinat şi alţi investitori să renunţe sau să-şi amâne planurile de a se instala în ţara noastră. Este cazul oraşului Huedin din judeţul Cluj. De la începutul crizei, toţi agenţii economici care aveau mai mult de 10 angajaţi şi-au închis porţile. În aceste condiţii, rea-lizarea investiţiei programate de grupul austriac Knauf, privind ridicarea unei fabrici de gips-carton, ar fi reprezentat o adevărată gură de oxigen pentru oraş. Valoarea investiţiei ar fi urmat să fie de minimum 70 milioane euro. Însă austriecii au fost nevoiţi să-şi amâne planurile pentru că în Huedin nu există o reţea de gaz. Şi în Dej parcul industrial Arc a pierdut o serie de potenţiali investitori pentru că localitatea nu dispunea de linii adecvate şi de transformatoare de energie electrică. Printre cei interesaţi s-a arătat şi grupul spaniol Mondragon. Acesta ar fi urmat să deschidă în zona Dejului o topitorie de aluminiu, investiţia fiind estimată la circa 150 milioane euro.

Pierderea fondurilor europene

Nederularea proiectelor de infrastructură nu doar că nu duce la apariţia a câteva mii locuri de muncă noi, dar determină şi dispariţia altor mii. CNADNR avea la jumătatea lunii trecute datorii de 425 milioane euro către 365 de constructori. Deoarece statul nu i-a plătit datorii de 244 milioane lei şi nici nu i-a spus de câţi bani dispune pentru continuarea Autostrăzii Transilvania în acest an, Bechtel intenţiona în februarie disponibilizarea a 1.600 de angajaţi din totalul de 1.900. Nefinanţarea infrastructurii are drept consecinţă inclusiv pierderea fondurilor de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană prin programele de coeziune. În cazul unui proiect de 100 euro, România trebuie să asigure o cofinanţare de 20. Potrivit consultantului fiscal Gabriel Biriş, nealocarea celor 20 euro creează o pierdere de 110 euro. Aceasta este formată din 30 euro taxe, pe care statul le-ar fi încasat de la constructori, şi din alte 80 euro acordaţi de UE. Cum în Planul Operaţional Sectorial Transport sunt prevăzute 4,5 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, se poate aproxima că în cei trei ani scurşi s-au pierdut aproximativ 2 miliarde euro numai din lipsa investiţiilor în acest sector. Şi modernizarea tronsoanelor feroviare Câmpina-Predeal şi Bucureşti-Cernavodă înregistrează întârzieri masive; la fel, construirea autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti şi Comarnic-Braşov.

Investiţii ratate în energie

Nici măcar o zecime din proiectele anunţate în domeniul energiei nu s-au concretizat, legislaţia deficitară, dar şi hăţişul birocratic determinând investitorii să-şi refacă calculele, să amâne sau să renunţe la investiţii. Astfel, doar în domeniul energiei eoliene, în ultimii doi-trei ani, transportatorul naţional de energie Transelectrica a primit cereri de racordare la reţea totalizând nu mai puţin de 22.800 MW, de peste opt ori mai mult decât puterea maximă suportată de reţea. O astfel de situaţie nu înseamnă nimic altceva decât că proiectele eoliene depăşesc capacitatea de transport a Transelectrica şi ar putea să producă de opt ori mai multă energie decât poate prelua transportatorul de energie. Deşi legea care stabileşte mecanismele de promovare a investiţiilor în energia verde a fost aprobată de Parlament în noiembrie 2008, nu este aplicabilă din lipsa norme-lor metodologice şi a avizului Comisiei Europene. Zona Dobrogei şi Moldova, dar şi alte judeţe în care sunt condiţii suficient de bune ca turbinele eoliene să se învârtă reprezintă un interes deosebit pentru investitorii străini, România fiind abia la început de drum în domeniul resurselor regenerabile şi care ar putea deveni un factor de creştere economică.

Nu s-au redus cheltuielile de personal

Potrivit constatărilor FMI din luna februarie, România ar fi trebuit să taie în 2010 din cheltuielile statului circa 2,2 miliarde euro, adică 2% din PIB. În privinţa cheltuielilor de personal, premierul Boc declara la sfârşitul lunii aprilie că „măsurile pe care le-am propus şi pe care le avem în vedere vor urmări realizarea ţintei din Legea Salarizării Unitare şi din acordurile internaţionale, de a coborî nivelul cheltuielilor cu personalul de la 9,4% la 8,7% anul acesta". Cu alte cuvinte, 0,7% din PIB, ceea ce echivalează cu tăierea a 830 milioane euro din cheltuielile de personal. Problema este că restructurarea agenţiilor guvernamentale şi a schemelor de personal din unele instituţii nu numai că nu au dus la economii, dimpotrivă. Bugetul de stat pe 2010, adoptat în varianta integrală a Guvernului, prevede în multe instituţii creşteri ale cheltuielilor de personal. Astfel, la Ministerul Economiei, cheltuielile de personal au crescut cu 77%, invocându-se comasarea cu fostul Minister al IMM-urilor, care era însă mult mai mic. Tot la Ministerul Economiei, banii alocaţi pentru plata chiriilor angajaţilor în 2010 au crescut de la 815.000 în 2009 la 7,7 milioane lei. La Ministerul Comunicaţiilor cheltuielile de personal s-au dublat pentru 2010, ajungând la 13,21 milioane lei şi ducând la majorarea veniturilor angajaţilor acestui minister. Au crescut, de asemenea, bugetele Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a primit bani pentru construcţia unui nou sediu.

În paralel, sumele destinate primelor de vacanţă în sistemul bugetar au crescut pentru 2010 cu 32,66%, ajungând la 71,67 milioane euro. Sumele cele mai mari au ajuns la Ministerul Administraţiei şi Internelor, urmat de Ministerul de Justiţie şi Ministerul de Finanţe. Banii pentru prime de vacanţă au crescut în 2010 şi la Administraţia Prezidenţială (cu 14,29%), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu 14,17%), Curtea Constituţională (cu 10,14%), Curtea de Conturi (cu 66,2%), Secretariatul General al Guvernului (cu 15,61%), Consiliul Superior al Magistraturii (cu 26,11%). Pe acest fond, discuţia despre tăierea cheltuielilor de personal prin concedieri a vizat domenii precum educaţia, sănătatea sau funcţionărimea de la ghişee - categorii plătite cu sume mici. Pentru că autorităţile nu s-au hotărât în cursul anului 2009 dacă să taie mai puţine posturi bine plătite sau mai multe posturi mai slab plătite, s-a ajuns la controverse despre reducerea

numărului de bugetari la cel mai înalt nivel. Traian Băsescu a vorbit în toamna anului 2009 despre 300.000 de şomeri, ministrul Vlădescu a declarat în ianuarie că este nevoie de 100.000 de concedieri, dar a fost contrazis imediat de premierul Boc, care a spus că ideea este un mod foarte prost de a începe un mandat de ministru.

Campioni europeni la evaziune fiscală

Evaziunea fiscală în România reprezintă, oficial, 21% din PIB, în vreme ce reprezentanţii mediului de afaceri şi ai sindicatelor vehiculează cifre aproape duble. Astfel, România ocupă an de an locuri fruntaşe în topul european al ţărilor cu cel mai ridicat nivel evazionist. În majoritatea ţărilor Uniunii Europene, sustragerea de la plata taxelor către stat nu depăşeşte 8-10%. Există însă şi domenii, precum cel al producţiei de carne, unde evaziunea depăşeşte 50%. Evaziunea fiscală rămâne una dintre sursele neexploatate de venituri din România, dar ar putea deveni un important rezervor de finanţare a programului anticriză, dacă legislaţia ar fi aplicată corespunzător. Compania Novel Research a dat publicităţii un studiu potrivit căruia contrabanda cu ţigarete în România a ajuns, în primele două luni ale acestui an, la 36% din totalul pieţei, de la 22% în ultimul trimestru al anului 2009, şi ar putea determina în 2010 pierderi la buget de peste un miliard de euro.

Politizarea companiilor statului costă 3 milioane de euro

Guvernul este obligat să plătească aproape un milion de euro pentru câteva sute de foşti directori din instituţiile deconcentrate daţi afară pe criterii politice. Ei au obţinut decizii judecătoreşti definitive şi au fost repuşi în funcţie, dublând sau chiar triplând un post de conducere, în condiţiile în care PDL şi-a făcut propriile numiri. Astfel, Guvernul şi-a permis în plină criză financiară să plătească pentru aceeaşi slujbă mai mulţi oameni pentru a-şi satisface clientela politică din judeţe. La Tulcea, de pildă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură are trei şefi: unul de la PDL, numit la începutul acestui an, altul de la PSD, dat afară când s-a rupt Coaliţia PSD/PDL în toamna anului trecut, şi un liberal, demis la sfârşitul anului 2008. Trei salarii la conducerea APIA Tulcea înseamnă 4.000 de lei înmulţit cu 3, fără a pune la socoteală sporurile şi alte avantaje materiale. De asemenea, au fost cazuri în care au fost plătiţi câte doi şefi de birou, unul dintre ei fiind în concediu medical prelungit. Aşa s-a întâmplat în judeţul Timiş, la sfârşitul anului trecut, când opt directori din deconcentratele judeţene au intrat, în aceeaşi zi (5 octombrie), în concediu medical. Ei au fost plătiţi până la sfârşitul anului trecut, în paralel cu salariul acordat noilor şefi numiţi de PDL. În urma epurărilor efectuate în ultimii doi ani de PDL, peste 5.000 de şefi de instituţii locale de la PSD sau PNL au fost destituiţi. În acest moment, în instanţe se află alte peste 1.000 de cazuri, mai toate cu şanse de izbândă, adică nu mai puţin de două milioane de euro despăgubiri. România se află în situaţia cu totul şi cu totul inedită ca judecătorii de la Curtea Constituţională să declare neconstituţionale nu una, ci toate cele trei ordonanţe ale Guvernului Boc pe care s-a bazat politizarea instituţiilor din judeţe.

Fiecare investiţie directă ar fi atras după sine dezvoltarea pe orizontală a altor afaceri.

Numai sectorul energetic are un potenţial evaluat la câteva miliarde de euro, dar România nu a profitat decât în parte.

Bugetarii, pensionarii şi şomerii au fost condamnaţi la foame. Traiasca economia subterana si fraudatorii bugetului statului !!!

Bugetarii, pensionarii şi şomerii au fost condamnaţi la foame

Basescu a vomitat urmatoarele:

Despre discuţiile cu FMI:

- Vreau sa ştiţi că de la bun început că echipa FMI, UE şi Banca Mondială au avut în atenţie 2 variante:

1. Varianta neîncrederii şi acestea însemna creşterea TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerea salariilor bugetarilor cu 20% pentru a ne încadra într-un deficit bugetar de 6-8% din PIB.

2. A doua variantă era varianta încrederii: în care Guvernul să continue programul de restructurare masivă a cheltuielilor.

- Ambele au fost variante de la bun început. Pe varianta a doua se va merge în continuare şi în memorandumul ce se va semna la sfărşitul negocierilor cu Fondul va fi scris acest lucru. Vreau să înţelegeţi că prima variantă, cea cu sporirea fiscalităţii, era cea în care aparatul bugetar transfera din nou pe umerii economiei sarcina de a-i asigura veniturile de supravieţuire şi se transfera pe toată populaţia sarcina de generare a mai mulţi bani pentru a susţine aparatul uriaş bugetar.

Despre salariile bugetarilor:

- Principalele axe de discuţie cu FMI au fost: în primul rând, fondul de salarii va scădea în aparatul de stat cu 25 la sută, iar până la sfârşitul anului şefii de instituţii au obligaţia de a face selecţia, astfel încât, în 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele de acum. Această măsură se aplică de la 1 iunie.

- Inclusiv salariul minim pe economie va scădea cu 25%. Salariul minim pe economie va fi considerat cel din sectorul privat. Dacă se ajunge sub 600 de lei, nu va scădea salariul minim. Guvernul va completa diferenţa care este sub 600 de lei. Deci salariul minim pe economie, care va fi luat în considerare, este salariul din sectorul privat şi, dacă prin diminuarea de la 705 lei, cât este în sectorul bugetar, cu 25% se ajunge sub 600 lei, nu va scădea salariul minim sub 600 lei. Guvernul va lăsa salariul minim în vigoare aşa cum este, pentru economia reală.

Despre pensii:

- În privinţa pensiilor, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar, pentru a acoperi pensiile la nivelul actual ar mai trebui circa 500 milioane euro, ce nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15 la sută.

- O creştere a TVA i-ar fi afectat la fel de mult pe pensionarii cu pensii mici ca reducerea pensiilor cu 15%.

Despre ajutorul de şomaj:

De asemenea, se va proceda la reducerea masivă a subvenţiilor, iar banii recuperaţi vor fi alocaţi ţintit către cei ce au nevoie de sprijin financiar. Ajutorul de şomaj se va reduce cu 15 la sută

Alte măsuri pe care le va lua Guvernul:

- Funcţionează 16 programe sociale, de  la acordare de pamperşi până la venitul minim garantat, ele funcţionează atât de independent încât sunt persoane care acumulează 4-5 ajutoare din diferite programe. Toate cele 16 programe vor fi regânditre astfel încât să nu devină sursă de venit fără muncă.

- Despre soluţiile aplicate în continuare: excepţiile care au decredibilizat acţiunea Guvernului de a reduce sporurile, mă refer la cei din Consiliile de Administraţie care sunt în acelaşi timp angajaţi ai ministerelor. Vor fi impozitate aceste venituri cu procente foarte mari, urmează Guvernul să stabilească aceste procente.

- Acestea au fost măsurile discutate până acum cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană dar Guvernul va trebui să introducă multe altele, precum unele modificări la Codul muncii pentru flexibiliza forţa de muncă, unele analize privind impozitele.

Alte subiecte atinse de Băsescu:

- Acest program al reducerii aparatului de stat şi resurselor acordate cheltuielilor sociale era inevitabil . Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 28 la sută din buget. Cheltuielile sociale reprezintă 12 la sută din PIB, ceea ce reprezintă peste 35 la sută din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară să ştim unde am ajuns: 62 la sută din buget. Ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, pentru spitale, pentru funcţionarea Armatei, a Poliţiei? N-aş vrea să facem împreună socoteala - şi o putem face cu uşurinţă - constatăm că venitul mediu în bugetul de stat este 31% din PIB iar cheltuielile bugetului de stat sunt de 40%. Trebuie să completăm această diferenţă, iar locul unde trebuie să restructurăm este sectorul bugetar şi sectorul social.

- Trebuie eradicată evaziunea fiscală şi contrabanda cu ţigări, alcool şi altele şi spun acum că responsabilitatea cea mai mare le revine ministrului Vlădescu şi ministrului Blaga, cei care au instrumentele de oprire la frontieră a bunurilor care fac obiectul contrabandei.

- Modificarea rapidă a legii achiziţiilor publice nu am discutat-o cu FMI ci doar cu Guvernul: transparentizarea licitaţiilor şi utilizarea sistemelor electronice de licitaţie.

- Cu banii strânşi, statul trebuie să plătească datoriile către firme, să plătească datoriile spitalelor, Guvernul va susţine proiectele cu finanţare europeană cu prioritate pentru IMM-uri.

Despre remanierea guvernamentală:

 - Nu pune nimeni problema remanierilor. Ce ne trebuie acum e stabilitate şi încredere. Am încredere că vom reuşi, eu îmi asum liniile acestui program, voi fi partenerul Guvernulu. Mizez pe solidaritatea măcar a oamenilor politici din arcul guvernamental.

- Nu mai putem amâna măsura de reducere a cheltuielilor publice. Dacă mai amânăm înseamnă să mai împrumutăm bani.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SUPERB !!!

Maidanezii nerevendicaţi în 7 zile vor fi eutanasiaţi. Află ce mai prevede noul proiect de lege privind câinii fără stăpân

Câinii maidanezi prinşi şi nerevendicaţi vor fi eutanasiaţi. Cei ce hrănesc câinii în spaţii publice, contribuind astfel la creşterea numărului lor, vor fi amendaţi. Proiectul de lege care prevede aceste lucruri va fi supus curând dezbaterii în Parlament

Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaiei, este sâsâit şi are un ritm rapid de frazare. Când vorbeşte de examinarea câinilor maidanezi, ţi se pare că auzi "exterminarea" câinilor maidanezi. Când pomeneşte de cazarea câinilor maidanezi în adăposturi, ţi se pare că auzi "gazarea" câinilor în adăposturi. Următoarea frază o rosteşte însă foarte clar: "În situaţia în care, după expirarea termenului de cazare de şapte zile, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia vor fi eutanasiaţi". Se ştia de mult că în asta constă proiectul de lege pe care l-a propus spre dezbatere în Camera Deputaţilor, totuşi, după anunţ se lasă tăcerea. "Este moral să ucidem atâţia câini?", vine firesc întrebarea. "Dacă vă arăt fotografii cu tibii, gambe şi feţe rupte, mai putem vorbi de aşa ceva?", vine răspunsul.

Statistici şi norme

Prezentarea proiectului de lege privind câinii fără stăpân a început cu statisticile referitoare la numărul de câini şi numărul de oameni muşcaţi. Câţi maidanezi sunt în Capitală? Din datele ONG-urilor, ar fi aproximativ 40.000, din datele administraţiei locale - ceva peste 100.000. În ceea ce priveşte numărul de cetăţeni care au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi, datele sunt clare. În 2009, 11.436 de persoane au ajuns la spital cu muşcături de câini. 7.571 au fost muşcate de câini fără stăpân şi 3.865 de câini cu stăpân. În primul trimestru al anului 2010 au fost muşcate de câini 2.813 persoane, din care 2.175 de câini fără stăpân şi 768 de câini cu stăpân.

"Modificările pe care vrem să le aducem legii încurajează, în primul rând, adoptarea câinilor fără stăpân. Însă nu mai vrem să fie adopţiile în bătaia de joc de care am avut parte până acum. Câinii erau revendicaţi, dar ajungeau înapoi în stradă. Cei care vor să adopte un câine vor trebui să prezinte nişte dovezi", spune prefectul.

"În primul rând să facă dovada spaţiului în care va ţine câinii. Pentru că nu pot să cred că e uman să ţii 20 de câini în 40 de metri pătraţi. Prezentarea de către adoptator a posibilităţilor materiale... Mi-e greu să cred că o persoană cu salariu minim pe economie poate, efectiv, să crească 7 - 8 câini. Prezentarea de către adoptator a acordului asociaţiei de proprietari sau al vecinilor. Din ce am citit, din ce ştiu de la Asociaţia pentru Supravegherea Animalelor, cetăţenii sunt deranjaţi nu doar că un câine a muşcat. Poate că muşcă, poate că nu. Dar mai sunt deranjaţi când văd fecale în casa scărilor, când urlă noaptea la lună, când 12 câini stau într-un apartament de 40 de metri pătraţi. Nu stau singuri, stau într-un bloc de locuinţe. Dacă tot blocul e de acord, atunci să-i ţină. Dar dacă nu, nu se mai poate", a spus Atănăsoaiei. 

Proiectul de lege vrea de asemenea să descurajeze întreţinerea şi hrănirea maidanezilor în spaţii publice. "Vă e drag? Luaţi-l în casă! Am primit înregistrări video făcute de locatarii unui bloc. O persoană vârstnică avea în grijă 15 câini. Zilnic veneau maşini şi lăsau în faţa blocului saci întregi de carne şi de oase. Bănuiala este că erau aduşi de un ONG care, în loc să facă adăposturi pentru cei 15 câini, prefera să-i lase în grija bătrânei respective", spune prefectul.

Microcipul, obligatoriu pentru toţi câinii

Tuturor câinilor care vor fi adunaţi de pe stradă şi apoi revendicaţi li se vor implanta microcipuri. În cazul în care câinele este din nou găsit pe străzi, microcipul va arăta datele celui care a adoptat şi abandonat câinele. Amenzile pot ajunge, în acest caz, şi la 5.000 de lei.

Câinii cu boli incurabile sau cei care nu sunt revendicaţi vor fi, însă, eutanasiaţi. La fel şi câinii consideraţi agresivi (conform legii 55/2002, art 2). "Prin câine agresiv se înţelege orice câine care muşcă sau atacă o persoană sau alt animal pe spaţiul public. Medicii veterinari ne spun că un câine agresiv este foarte uşor de recunoscut. Eutanasierea câinilor se va face numai de către medicii veterinari care au atestat eliberat de colegiul medicilor veterinari. De altfel, Asociaţia Medicilor Veterinari a susţinut proiectul nostru. Se interzice uciderea câinilor de către alte persoane şi cu alte metode decât cele prevăzute de lege", spune prefectul.

Teoria e bună, practica e mai complicată

În cazul în care legea va trece, sarcina de a curăţa străzile de maidanezi revine asociaţiilor de supraveghere a animalelor. "Fiecare asociaţie de supraveghere a animalelor va trebui să-şi ceară drepturile şi fondurile necesare pentru construcţia de adăposturi, va trebui să se bată pentru bugetul propriu, va trebui să facă ceea ce până acum nu prea a făcut", spune Atănăsoaiei.

"Eu sunt abilitat să sancţionez primarul şi asociaţiile lunar, în cazul în care nu construiesc aceste adăposturi. Până când li se va părea mai ieftin să facă adăposturi decât să plătească amenzi". Evident, mai uşor de spus decât de făcut. În prezent, Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân dispune doar de 1.000 de spaţii de cazare şi aproximativ 30 de prinzători (hingheri).

Atănăsoaiei este convins că proiectul său de lege va fi combătut serios şi de ONG-urile care militează pentru drepturile animalelor.

"Am avut discuţii şi cu ONG-urile care militează pentru drepturile animalelor, însă punctul meu de vedere nu s-a suprapus cu al lor. Ele nu sunt de acord în general... Din momentul în care legea intră în dezbatere parlamentară, sunt convins că asupra parlamentarilor se vor exercita foarte multe presiuni", a spus prefectul, adăugând că ONG-urile sunt invitate să contribuie la soluţionarea problemei.

"Orice ONG, orice fundaţie din ţara asta care ar dori mâine să adopte toţi câinii din Bucureşti, poate s-o facă. Mâine ar putea să se unească toate ONG-urile, să vină cu resurse financiare să construiască adăposturile necesare şi să adopte toţi câinii. Dacă toţi bucureştenii vor adopta toţi câinii fără stăpân, înseamnă că Bucureştiul este un oraş care a tranşat problema. Dar dacă lumea nu vrea să adopte câinii rămaşi în adăposturi, înseamnă că acei câini sunt consideraţi indezirabili de către societate", a mai spus Atănăsoaiei.

INFO PLUS

Unde se mai practică eutanasierea

• Câinii nerevendicaţi sunt eutanasiaţi şi în Marea Britanie. Administraţiile locale au datoria de a reţine animalele fără stăpân din localităţi şi, în cazul în care nu sunt revendicate, să le eutanasieze. Situaţia este aceeaşi şi în Irlanda.

• Câinii fără stăpân sunt eutanasiaţi şi în Chişinău, începând cu februarie 2010. Primarul Dorin Chirtoacă a luat această decizie după ce şase copii au fost atacaţi de câini maidanezi, ajugând în stare gravă la spital. 1.646 de persoane au ajuns la spital cu muşcături de câini, în Chişinău, în 2009. De menţionat că decizia primarului Dorin Chirtoacă este în prezent vehement contestată de fundaţia pentru protecţia animalelor patronată de actriţa Brigitte Bardot.

• Uciderea câinilor fără stăpân este o practică răspândită şi în SUA, ajungând chiar la extreme. În unele localităţi din Texas, şerifii locali au dreptul de a împuşca animalele pe care nu le pot prinde cu alte mijloace.

• Eutanasierea a fost o practică şi în Thailanda, în anii 1990 câte 200 de câini fiind eutanasiaţi zilnic. Practica a încetat, însă, după ce ONG-urile locale au spus că uciderea câinilor contrazice principiile budiste. Chiar şi aşa, câinii sunt sterilizaţi şi este interzisă hrănirea lor în spaţii publice.


http://www.gandul.info/reportaj/maidanezii-nerevendicati-in-7-zile-vor-fi-eutanasiati-afla-ce-mai-prevede-noul-proiect-de-lege-privind-cainii-fara-stapan-6068431

Back!

Nu dau socoteala decat exclusiv constiintei mele ...